Fenomenul erosului

Marion, Jean-Luc

Traducere: Maria-Cornelia Ică jr 
 
# Rezultat al unei reflecţii profunde şi radicale, redactate într-un stil impecabil, meditaţiile asupra fenomenului erosului (amour) ale lui Jean Luc Marion sunt o amplă analiză şi regândire a unei teme fundamentale a culturii europene. La trei veacuri şi jumătate după Descartes şi Pascal, filozoful francez reuşeşte să depăşească spectaculos polaritatea metafizico teologică gândire — iubire (pensée — charité) responsabilă de inflaţia cunoaşterii şi puterii în modernitate şi care a dus la dezastrul iubirii sfâşiate şi împinse în patologic şi iraţional de un subiect raţional ce s a instituit refulând o. Criza metafizicii moderne s a soldat şi cu reducţia vieţii la biologic, a iubirii la plăcere, a raţiunii la calcul, a fiinţei la prosperitate, productivitate şi consumism, iar aceste dihotomii se reflectă în incoerenţa discursurilor despre o iubire scindată ale gânditorilor secolului XX. Într un peisaj erotic tectonic, bântuit de fantasmele infernale ale disjuncţiilor schizoide sau ale fuziunilor pulsionale, Jean Luc Marion, veritabil Orfeu al gândirii, pleacă în căutarea iubirii. La capătul unui parcurs meditativ de peste un sfert de veac putem spune că gânditorul francez şi a ţinut în întregime pariul imposibil: acela de a gândi într un mod nemetafizic cu ajutorul unei fenomenologii renovate atât filozofia, cât şi teologia, în aşa fel încât să facă dreptate amorului originar, iubirii unice care e atât motorul ultim al gândirii omului care iubeşte şi este iubit înainte de a gândi şi de a fi, cât şi al revelaţiei „erosului nebun” al lui Dumnezeu „Care iubeşte să fie iubit”. Ceas fast al filozofiei actuale, meditaţiile fenomenologice despre amor ale lui Jean Luc Marion sunt introducerea într o gândire în acelaşi timp originară, profetică, o veritabilă Cântare a Cântărilor filozofică care ne iniţiază în taina iubirii iubirii.