Cum se rugau sfinții isihaști?

Petre, Florin-Ciprian, pr. dr.

Cum se rugau sfinții isihaști?

Intitulată sugestiv, dar și provocator, Cum se rugau sfinții isihaști?, cartea de față, scrisă într‑un limbaj teologic clar, elegant și atrăgător pentru cititorul zilelor noastre, pune în atenția acestuia metodele de rugăciune ale celor mai cunoscuți sfinți isihaști, care au scris despre rugăciunea neîncetată: Sfinții Simeon Noul Teolog, Nichifor din Singurătate, Grigorie Sinaitul și Grigorie Palama.

Sigur că tema propusă de autor în acest volum a mai fost tratată minuțios de foarte mulți teologi, bibliografia pe această temă fiind uriașă, și cred că este suficient să amintim de Părintele profesor Dumitru Stăniloae, numit, pe bună dreptate, cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX‑lea, care în scrierile lui aprofundează pe larg teologia isihastă. Era, însă, necesară o sinteză care să prezinte concis și lămuritor importanța și necesitatea rugăciunii neîncetate în viața duhovnicească.

Volumul depășește condiția unei lucrări teoretice despre rugăciune, propunând omului de astăzi o posibilitate de a depăși secularismul galopant, prin care își pierde tot mai mult noima vieții, redescoperind rugăciunea ca singura soluție de a se regăsi pe sine, de a se vindeca din izolarea tot mai apăsătoare și de a‑și ostoi, măcar puțin, din dorul ființial după Casa Tatălui din care a ieșit, adâncindu‑se tot mai mult pe căi rătăcitoare.

Preot dr. Ștefan Zară