Pe urmele lui Tocqueville - Libertate, egalitate, moderație

Crăiuțu, Aurelian

Eseurile lui Aurelian Crăiuțu prezintă elementele esențiale ale apelului la acțiune al lui Tocqueville și ale programului său politic. Ele abordează, ca parte a acestui program, ideile adesea trecute cu vederea ale gânditorului francez privind chestiunile economice, reforma socială și dreptatea socială. Într-un sens mai larg, noua știință a politicii propusă de Tocqueville reclamă un efort de educare și moderare a democrației. […] Volumul de faţă demonstrează relevanţa durabilă a lui Tocqueville şi explică cititorilor mesajul pe care el ni-l transmite astăzi. Eseurile gravitează în jurul întrebării fundamentale pentru Tocqueville: Cum putem păstra libertatea în epoca democraţiei? Totodată, ele reuşesc să le dezvăluie cititorilor metodele, ideile și originalitatea acestor doi gânditori, Tocqueville şi Crăiuţu, două spirite afine aflate în dialog.

James T. Schleifer

„Cartea de faţă adună pentru prima dată la un loc o bună parte din reflecţiile mele pe marginea operelor lui Alexis de Tocqueville (1805–1859), gânditorul care a reprezentat un reper fundamental în traiectoria mea intelectuală din ultimele trei decenii şi jumătate. Fascinaţia mea pentru scrierile sale nu a făcut decât să sporească de la prima întâlnire cu Democraţia în America, în vremea când am avut ocazia să studiez ca bursier al Guvernului francez la Universitatea din Rennes 1, între 1990 și 1991. Plăcerea reîntâlnirii cu ideile lui Tocqueville şi cu stilul său elegant a rămas neschimbată până în ziua de astăzi. […] Cele zece capitole (incluzând postfaţa cărţii) caută să pună în evidenţă diversitatea temelor abordate de Tocqueville, împreună cu originalitatea şi actualitatea lor. Concepute pe o perioadă de mai bine de treizeci de ani, ele pot fi citite separat sau ca etape ale unei fascinante călătorii în universul lui Tocqueville. Eseurile introduc cititorul în lumea sa, explică ambiţia lui de a construi o nouă ştinţă a politicii, aruncă o lumină nouă asupra evoluţiei ideilor lui Tocqueville despre democraţia în America şi comentează pe marginea moştenirii sale intelectuale, aşa cum este ea reflectată în opera lui Raymond Aron (1905–1983).”

Semne de carte

„Spre deosebire de cei care considerau Anglia ca un posibil model pentru Franţa, Tocqueville a mers în America pentru a studia şi înţelege natura democraţiei moderne.

Noua sa ştiinţă politică pe care a creionat-o în capodopera lui era un proiect ambiţios ce avea dimensiuni interdisciplinare, comparative, normative şi politice. Tocqueville s-a aventurat să reconcilieze vechea lume cu cea nouă, arătând cititorilor săi cum se poate trăi moderat şi demn la confluenţa celor două lumi. El a reuşit să pună într-o nouă lumină egalitatea, libertatea, relaţia dintre ordinea politică şi cea socială, individualismul, autoritatea şi opinia publică.”

„Moderaţia şi ezitările sale, alături de ambiguităţile şi contradicţiile din opera sa îl fac contemporanul nostru până în punctul în care ne regăsim în spiritul său elevat şi neliniştit, care a trăit în îndoială şi a sperat totodată că remediile sale pentru maladiile democraţiei ar putea fi eficiente. Tocqueville întruchipează idealul lui homo viator, cel care trăieşte cu sentimentul dureros al propriei imperfecţiuni şi care nu-și poate stăvili, totuşi, setea insaţiabilă pentru certitudine şi adevăr. El reprezintă omul conştient că acea terra firma pe care a visat-o dintotdeauna ar putea rămâne o simplă utopie, dar care totuşi nu abandonează căutarea paradisului.”

„Tocqueville s-ar simţi, probabil, la fel de nedumerit ca noi în faţa lumii contemporane, dar cred că, în final, ar refuza să adopte o poziţie fatalistă. El a înţeles că democraţia se confruntă permanent cu pericole majore şi adversari redutabili, dar era în acelaşi timp convins că ea posedă resursele necesare pentru a-și corecta propriile excese şi neajunsuri. Printre aceste resurse, un loc central îl ocupa moderaţia. În concepţia sa, aceasta nu era o virtute minoră sau un semn de slăbiciune, ci, dimpotrivă, o forţă indispensabilă bunei funcţionări şi progresului societăţilor democratice, alături de libertate şi egalitate.”