Slujba Sfântului Cuvios Mărturisitor Gavriil Georgianul

***

Slujba Sfântului Cuvios Mărturisitor Gavriil Georgianul (2 noiembrie)

„Precum Stăpânul Hristos Și-a tăinuit negrăita slavă, îmbrăcându-Se în trup, și tu ai ascuns, sub haina nebuniei, strălucirea Taborului, cu care Domnul te-a luminat ca pe un mărturisitor îndelung-pătimitor și te-a arătat păstor de suflete, Cuvioase Părinte Gavriil; roagă-te lui Hristos Dumnezeu să miluiască sufletele noastre.” (Troparul Sfântului Cuvios Mărturisitor Gavriil Georgianul)

Cuviosul Gavriil Urghebadze s-a născut în capitala Georgiei, Tbilisi, în 26 august 1929. A primit la botez numele Goderdzi, fiind cel mai mic dintre cei trei copii ai părinților Vasile și Varvara. La aproape doi ani de la nașterea lui Goderdzi, tatăl său, un funcționar al Partidului Comunist, a fost ucis în împrejurări neclare. De atunci, cunoscuții l-au numit Vasiko, în amintirea tatălui său.

Aflând despre Domnul nostru Iisus Hristos, micul Vasiko și-a construit o chilie de pământ în grădina părinţilor, trăind o viață ascetică. A transformat apoi chilia într-o bisericuță pe care autoritățile comuniste au dărâmat-o în mai multe rânduri.

Bisericuţa avea şapte cupole, pereţii fiind în întregime acoperiți de icoanele strânse de el în copilărie. Sfântul avea obiceiul de a salva orice iconiţă aruncată de atei la groapa de gunoi. Biserica se păstrează și astăzi în Tbilisi și poate fi vizitată.

După serviciul militar obligatoriu în armata sovietică, Vasiko a intrat în viața monahală, primind la călugărie, în 1955, numele de Gavriil. Apoi, a devenit ieromonah la Mănăstirea Betania. A devenit cunoscut cu ocazia zilei de 1 mai 1965, când a dat foc unui imens portret care îl înfățişa pe Lenin, în timpul unei parade din centrul orașului Tbilisi. A fost arestat, judecat și internat într-un spital de boli psihice timp de şapte luni. Mai apoi a fost eliberat și repus în slujirea preoțească.

Sfântul Gavriil a avut harisma înainte-vederii. După 1989, a adunat o obște de maici și s-a retras la Mănăstirea Samtavro de lângă Mțheta, unde a adormit în Domnul în ziua de 2 noiembrie 1995, fiind înmormântat în curtea mănăstirii. După îngropare, la mormântul său au avut loc foarte multe minuni, mai ales vindecări. A fost canonizat de Sinodul Bisericii Georgiei în 20 decembrie 2012.