Duminica a doua a Triodului
Duminica Fiului Risipitor
Săptămâna pocăinței
Prin parabola lui Hristos despre iertarea lui Dumnezeu cea plină de iubire, această duminică ne cheamă la întoarcerea către Tatăl Ceresc, încredinţaţi fiind că, ori de câte ori greşim, El ne primeşte înapoi cu bucurie.
„Acum e vremea să ne uităm la noi. Dacă ne asemănăm cu fiul risipitor, trebuie să părăsim cele contrare firii și să ne întoarcem la cele potrivit firii. Dimpotrivă, dacă împlinim poruncile, să fim atenți să nu ne asemănăm fiului cel mare; suntem în casă, dar departe de tată, nevrednici de a gusta din vițelul cel îngrășat.” (Dăruind vei dobândi, Ed. Măn. Rohia)
Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Atunci el le-a împărţit averea. Dar nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea trăind în desfrânări. Şi, după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea şi el a început să ducă lipsă. Şi, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat. Atunci i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui; apoi, aducând viţelul cel îngrăşat, înjunghiaţi-l, ca, mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la ţarină. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s-a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. (Luca 15, 11-32)
De la opere teologice la volume ilustrate, fiecare recomandare a fost aleasă pentru a vă ajuta la aprofundarea credinței ortodoxe, înlesnindu-vă cât mai mult apropierea de frumusețea duhovnicească a fiecărei duminici. Sperăm că aceste cărți vă vor însufleți, oferindu-vă un ghid prețios în călătoria dumneavoastră duhovnicească în această perioadă deosebită a Postului.
Carte
pentru suflet
pentru suflet
Carte
pentru suflet
De peste 20 de ani, îți aducem cele mai noi apariții editoriale
pentru toate preferințele și toate gusturile
Livrare rapidă, național și internațional
rapid, comod, convenabil
Cea mai bogată ofertă de carte religioasă și nu numai
la noi găsești toate cărțile care contează
Toate drepturile rezervate Librăria Sophia :: Copyright 2024 :: Realizat de Concept24