10 săptămâni de pregătire pentru Învierea Domnului
Triodul - urcuş duhovnicesc spre Înviere
Duminică, 25 februarie 2024, creștinii ortodocși au intrat în perioada liturgică prepascală numită „Triod”, o vreme de pocăință și de pregătire duhovnicească pentru praznicul Învierii Domnului. Triodul cuprinde duminicile pregătitoare, Postul Mare și Săptămâna Patimilor.
Postul Mare începe în data de 18 martie 2024 și reprezintă o perioadă de postire care precede sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, prăznuită în 5 mai.
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe, iar pentru a intra în atmosfera duhovnicească a postului dinaintea Învierii Domnului trebuie „să lepădăm lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii”. (Romani 13, 11-12)
Bine de știut:
Un element liturgic definitoriu al Postului Mare îl constituie Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: „Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, robului Tău. Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”. Aceasta se rostește din prima zi a Postului Mare şi până în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor.
În prima săptămână a Postului Mare şi la Denia din Joia săptămânii a cincea se oficiază în Biserica Ortodoxă Canonul Mare. Scopul acestui canon, scris de Sfântul Andrei Criteanul († circa 740 d.Hr.), este să ne reamintească de starea de păcătoşenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră şi de importanţa pe care o are pocăinţa în viaţa fiecărui creștin.
Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul se citește pe fragmente în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști (luni, marți, miercuri și joi / Slujba Pavecerniței), iar în întregime se citește la Denia de joi din săptămâna a 5-a a Postului Sf. Paști / Utrenie.
În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la biserici și mănăstiri. Grâul de sărindar este sfințit în fiecare sâmbătă din post și se folosește la coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paști. Ultima pomenire a morților din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile - 28 aprilie).
În prima săptămână a Postului Mare şi la Denia din Joia săptămânii a cincea se oficiază în Biserica Ortodoxă Canonul Mare. Scopul acestui canon, scris de Sfântul Andrei Criteanul († circa 740 d.Hr.), este să ne reamintească de starea de păcătoşenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră şi de importanţa pe care o are pocăinţa în viaţa fiecărui creștin.
Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul se citește pe fragmente în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști (luni, marți, miercuri și joi / Slujba Pavecerniței), iar în întregime se citește la Denia de joi din săptămâna a 5-a a Postului Sf. Paști / Utrenie.
În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la biserici și mănăstiri. Grâul de sărindar este sfințit în fiecare sâmbătă din post și se folosește la coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paști. Ultima pomenire a morților din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile - 28 aprilie).
25 februarie
Săptămâna smereniei
Pilda din această duminică ne arată că nimeni nu trebuie să se mândrească, chiar dacă face fapte bune; dimpotrivă, să se smerească și să se roage din suflet lui Dumnezeu, chiar de ar fi căzut în cele mai mari păcate.
Pilda din această duminică ne arată că nimeni nu trebuie să se mândrească, chiar dacă face fapte bune; dimpotrivă, să se smerească și să se roage din suflet lui Dumnezeu, chiar de ar fi căzut în cele mai mari păcate.
3 martie
Săptămâna pocăinței
Prin parabola lui Hristos despre iertarea lui Dumnezeu cea plină de iubire, această duminică ne cheamă la întoarcerea către Tatăl Ceresc, încredinţaţi fiind că, ori de câte ori greşim, El ne primeşte înapoi cu bucurie.
10 martie
Săptămâna iubirii milostive
Duminica Înfricoșătoarei Judecăți ne arată că Dumnezeu este iubire smerită și milostivă. Astfel, criteriul ultim al Judecății tuturor oamenilor este iubirea milostivă.(Preafericitul Pr. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)
Duminica Înfricoșătoarei Judecăți ne arată că Dumnezeu este iubire smerită și milostivă. Astfel, criteriul ultim al Judecății tuturor oamenilor este iubirea milostivă.(Preafericitul Pr. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)
17 martie
Săptămâna iertării
Sfinţii Părinţi au aşezat pomenirea izgonirii lui Adam din rai la începutul Marelui Post de patruzeci de zile spre a arăta prin aceasta cât de folositor este pentru firea omenească leacul postului şi iarăşi cât de ruşinos lucru este lăcomia împreună cu neascultarea.
24 martie
„Duminica Ortodoxiei ne pune înainte biruința pe care a avut-o Biserica Ortodoxă față de cei care se împotriveau cultului icoanelor. Or, Ortodoxia are un sens mult mai larg, nu este vorba numai de o anumită biruință, ci de toate biruințele. În orice caz, este important de observat faptul că fără Ortodoxie nu există înaintare într-o viață duhovnicească autentică, și atunci, dacă e vorba să ne angajăm la postul pregătitor pentru Sfintele Paști, trebuie să avem în vedere Ortodoxia în ansamblul ei, și acest lucru se realizează prin faptul că ni se pune în atenție, în Duminica Ortodoxiei, Ortodoxia”. (Pr. Teofil Părăian)
31 martie
Biserica a rânduit ca în a doua duminică din Postul Mare să fie pomenit Sfântul Grigorie Palama și pentru a ne arăta că dreapta credință pe care am prăznuit-o în mod deosebit în duminica anterioară (Duminica Ortodoxiei) nu este o credință teoretică, ci este credința prin care creștinul ortodox primește lumina slavei dumnezeiești și viața veșnică. Când mărturisim și trăim intens dreapta credință, ne luminăm sufletul și ne curățim de păcate prin pocăință, post și fapte bune, spre a dobândi mântuirea și slava vieții veșnice. (crestinortodox.ro)
7 aprilie
Rostul și înțelesul duhovnicesc al prăznuirii stă în faptul că fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm Crucea, nu doar în această perioadă, ci pe parcursul întregii vieți, răstignind orice păcat din inima noastră, pentru a ne face vrednici să Îl primim, cu bucurie, pe Hristos cel Înviat din morți.
Sfinții Părinți ai Bisericii ne spun că, așa cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieții, tot astfel, în mijlocul Postului Mare, avem și noi sărbătoarea Sfintei Cruci celei de viață făcătoare. Sfânta Cruce este semnul pogorârii lui Hristos și al iubirii Sale de oameni mântuitoare. Ea rezumă în sine întreaga iconomie a Patimii și învierii. Ea este pana cu care Hristos a semnat actul eliberării noastre, sceptrul Său, mândria Bisericii, păzitoarea creștinilor, slava și puterea întregului univers.
14 aprilie
Duminica aceasta vine în întâmpinarea noastră prin punerea înainte a pildei de nevoință a Sfântului Ioan Scărarul, autorul lucrării Scara dumnezeiescului urcuș, carte ce descrie viața duhovnicească sub forma unei scări cu 30 de trepte (fiecare corespunzând unei virtuţi sau patimi) ce duce spre Dumnezeu. Fiecare capitol al cărții constituie un îndemn, un sfat, o încercare de ridicare din starea de păcat, o treaptă în urcuşul duhovnicesc, prin câştigarea unei virtuţi, prin săvârşirea binelui, o depărtare de patimi şi un pas spre desăvârşire. (doxologia.ro)
21 aprilie
Sfânta Maria Egipteanca – pildă a pocăinţei şi a ridicării omului din păcat prin smerenie şi prin post. Este pomenită în această zi cu scopul de a ține trează râvna credincioşilor și pentru a le arăta acestora că virtuţile cu care ei sunt chemaţi să-şi împodobească sufletele pe toată perioada postului au fost împlinite, mai întâi, de către toți sfinţii Bisericii. Sfânta Maria Egipteanca a trăit între anii 355 și 431 și încă de tânără a căzut în patima desfrânării. Aflând că la Ierusalim se află lemnul Sfintei Cruci, a venit aici ca să i se închine, dar nu a reușit să intre în biserică. Înțelegând că aceasta este din cauza vieții sale păcătoase, Maria Egipteanca ia hotărârea de a se îndrepta și petrece timp de 47 de ani în asceză și rugăciune în pustiul Iordanului. (doxologia.ro)
28 aprilie
Intrarea triumfală a Mântuitorului în Ierusalim pregătea biruinţa Sa asupra morţii şi deschiderea drumului de mântuire către Ierusalimul ceresc, pentru toţi cei ce aveau să creadă în El. De aceea noi, creştinii, Îl întâmpinăm pe Domnul cu ramuri verzi în această zi, ca la o înainte-prăznuire a Învierii Sale din morţi.
Prin intrarea Sa în Ierusalim, Mântuitorul Iisus Hristos împlineşte un plan al lui Dumnezeu-Tatăl, şi anume: planul de mântuire a întregii omeniri, arătându-ne că nu se poate ajunge la Înviere fără Cruce. (basilica.ro)
29 aprilie - 4 mai
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică ce începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă, fiind ultima săptămână din perioada Triodului.
5 mai 2024
Hristos a înviat din morți,
Cu moartea pe moarte călcând
Și celor din morminte
Viață dăruindu-le. (Troparul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos)
Cu moartea pe moarte călcând
Și celor din morminte
Viață dăruindu-le. (Troparul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos)
„Dacă nu este înviere a morților, mărturisește Sfântul Apostol Pavel, nici Hristos n-a înviat. Și dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră... (1 Corinteni 15, 12-14) Însă acum „Hristos a înviat din morți, fiind începătură (a învierii) celor adormiți […]; precum în Adam toți mor, așa și în Hristos toți vor învia”. (1 Corinteni 15, 20-22)
